Introducere și definiție
Endoscopia digestivă superioară (EDS), cunoscută și ca gastroscopie sau esofago-gastro-duodenoscopie (EGD), este o investigație minim invazivă esențială pentru vizualizarea directă a mucoasei tractului digestiv superior: esofag, stomac și duoden. Procedura se realizează cu ajutorul unui gastroscop – un tub flexibil, cu diametru mic (circa 8-12 mm), care are capăt iluminat și o mini cameră video, conectată la un monitor, permițând examinarea în timp real a acestor segmente anatomice.
Scopuri principale
- Diagnostic
- detectarea afecțiunilor precum refluxul gastro esofagian, gastrita, esofagita, ulcere gastrice sau duodenale, tumori benigne/maligne (cancer esofagian sau gastric), varice esofagiene/gastrice, esofag Barrett și hernie hiatală;
- investigații în cazuri de dureri epigastrice persistente, dispepsie, hiperemesis (greață/vărsături recurente), anemie inexplicabilă feriprivă, disfagie (dificultăți la înghițire), pierdere de greutate neintenționată, sau la prezența stării „de alarmă”: melena, hematemeză, vărsătură cu sânge.
- Tratament și intervenții
- recoltare biopsii (inclusiv pentru diagnosticul Helicobacter pylori), polipectomii, hemostază endoscopică (în sângerări active – ulceroase, varice), dilatarea stricturilor, escarificări mucozale și altele;
- intervenții endoscopice moderne – rezecție endomucosală, ligatură de varice, injectare de substanțe sclerozante, colocare stenturi, oprirea hemoragiei prin clipuri sau laser.
Pregătirea pacientului
- post alimentar: pacientul trebuie să fie în repaus alimentar total pentru cel puțin 6-8 ore (alimente solide) și minim 4 ore (lichide) înaintea procedurii;
- întrerupere/supraveghere medicamente: anticoagulantele pot fi menținute în stagii diagnostice de risc scăzut, însă, dacă se planifică biopsii, polipectomii sau alte proceduri cu risc, tratamentul trebuie gestionat în colaborare cu hematolog/cardiolog;
- consimțământ informat: pacientul primește explicații detaliate – scop, beneficiu, riscuri, alternative – și semnează un consimțământ informat. Refuzul expres este acceptat și respectat.
Desfășurare procedură
- pacientul este așezat pe partea stângă, întins. Se administrează anestezie locală (spray aplicat în faringe) şi/sau sedare conștientă (ex. midazolam), iar uneori sedare profundă cu propofol, realizată de anestezist;
- timpul total petrecut (anamneză, consimțământ, anestezie locală, procedură) este de aproximativ 30 minute, iar scopul în sine durează 3–10 minute, extinzându se dacă se practică biopsii sau intervenții.
Confort și monitorizare
după procedură, pacientul este monitorizat post anestezie (de obicei 60–90 minute până la efectele sedativului dispar), apoi poate pleca însoțit, cu recomandări de repaus și evitarea conducerii auto.
Riscuri și complicații
Complicațiile sunt rare, dar pot include:
- sângerare (mai frecventă după biopsie, polipectomie) – în cazuri rare, necesită transfuzie sau intervenție suplimentară;
- perforație (esofag, stomac, duoden) – solicită tratament chirurgical de urgență;
- reacții la sedative (depresie respiratorie, alergii, aritmii) – monitorizare și intervenție rapidă;
- infecții (prelevarea biopsiei crește riscul), dar foarte rar și ușor tratabile cu antibiotice;
- discomfort temporar – pangastralgie, meteorism, durere ușoară la nivelul gâtului, balonare.
Contraindicații
- absolute: instabilitate hemodinamică severă, sepsis netratat, leziuni acute care pot cauza perforație, refuz voluntar;
- relative: anticoagulante (în special la proceduri teraputice), afecțiuni cardiace/respiratorii severe, diverticuli faringieni, istoric de chirurgie cap gât, risc de endocardită.
Avantaje și relevanță clinică
- metodă de elecție pentru diagnostic precoce și biopsie în cancere digestive, boli inflamatorii, varice, stricturi, polipi;
- permite tratamente minim invazive – hemostază, dilatare, polipectomie, scăutând necesitatea intervențiilor chirurgicale majore;
- eficientă ca instrument de screening în cazuri cu risc crescut – esofag Barrett, anemie cronică, pacienți post chirurgici gastric.
Recomandări post procedură
- se monitorizează reacția la sedative, se poate recomanda repaus ușor (balonare, durere ușoară în gât);
- semne de alarmă: febră, dureri toracice/abdominale severe, dificultăți la înghițire, vărsături cu sânge, melena – impun contact medical imediat.
Concluzie
Endoscopia digestivă superioară este o procedură sigură, rapidă, cu risc mic, dar performanță diagnostic-terapeutică ridicată. E importantă pregătirea corectă, selectarea pacientului, colaborarea interdisciplinară (gastroenterolog, anestezist, hematolog/cardiolog), precum și informarea completă a pacientului. În mâinile unei echipe experimentate, aceasta reduce semnificativ complicațiile și sporește succesul tratamentului bolilor digestive superioare.
